Miros fraget se asterne azi in padure,
Copacii stau ascunsi dupa palcuri de ceata.
Razele soarelui sunt departe apuse,
Si incet peste tot o ceata se lasa.
Simti o raceala cum incet te apasa,
Aier umed, frunze moarte, goluri si neguri,
Departe se aude un clopot cum bate,
Si incet peste tot o ceata se lasa.
Simti cum frica incepe sa te apese,
Esti singur si departe de casa.
In gand ai privelisti cu zane apuse,
Si incet peste tot o ceata se lasa.
Umblii asa ... pierdut prin padure,
Cauti si nu stii ce cauti,
Alergi dupa ganduri ce iti pica in plasa,
Si incet peste tot o ceata se lasa.
Ai ajuns printre neguri si n-ai cale de intors,
Tu cavalere viteaz si vanjos,
Zaresti departe copacul plin de viata,
Si incet peste tot o ceata se lasa.
Copacul e viu, straluceste, e albastru !
Frunze de margaritar inalta ... e astru,
Departe se aude un cantec de soapte,
Si vantul, vantul, ceata o alunga departe ...
luni, 30 noiembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu